Când mi-ai sărutat lobul urechii

Ți-am ascultat pentru prima dată sărutul.

Semăna cu sunetul firelor de iarbă,

Sfredelind pământul să poată răsări.

Când mi-ai mângâiat obrazul,

Am simțit din nou adierea

Calmă și catifelată a vântului de primăvară

Cuibărit timid în căușul palmei tale.

Când buzele tale mi-au atins ochii

Am știut că pot vedea cu ei închiși,

Asemenea orbilor care pot recunoaște

Fără tăgadă ce n-au văzut niciodată.

Când șoaptele tale au găsit calea

Pentru a pătrunde în sufletul meu,

Am înțeles cum ia naștere o nouă limbă

Ca să poți învăța simplu alfabetul iubirii.