Suflet întors pe dos 

Mi-e sufletul întors pe dos

Și ce-a fost sus acum e jos, 

Totul e fad, e gol și trist, 

Și deși sunt, nici nu exist.

Și port în mine un gust amar

Unde mă duc, nu am habar, 

În jurul meu printre ruine

Tot mai zăresc frânturi din tine.

Îngenunchez să le culeg, 

Și între ele să le leg, 

Să fac din ele un vis nou, 

Pe care l-aș trăi din nou.

Un vis de zi în plină noapte 

Deși aici, tu-mi ești departe, 

Ca un erou dintr-o poveste,

Ce s-a sfârșit și nu mai este.