Adună-mă din ochii tăi,

Captiv lor pentru vecie,

Închis în ei cu lăcomie,

Adună-mă din palma ta,

Izvor de caldă mângâiere,

Ca în amurg o adiere,

Când poposește asupra mea.

Adună-mă din glasul tău,

Ecou firav răsfrânt în șoapte,

Ce hoinăresc în miez de noapte

Și se ascund în visul meu.

Adună-mă din tot ce ești,

Tu poți reface un întreg,

Frânturi de eu ce nu se șterg,

Din filele unei povești.