Vantul

Vantul imi fura o lacrima,e lumina trecutului, iar ochii tai ca doua licariri de stele, caldura mainilor. O clipa si apoi, nu mai conteaza.Stau intins pe malul marii si adierea vantului ma face sa simt vibratia dragostei ce ne leaga.Strigatul inimii tale se aude in departari,ma cheama la ea.Marea ingana cuvintele tale rostite odata care acum s-au dispersat in negura uitarii In noaptea asta, te simt un pic mai aproape de mine.Luna rotunda sta de veghe, vegheaza la dragostea noastra si imi sopteste ca si tu ma iubesti tot atat cat te iubesc si eu. Vantul bate, primii fulgi de nea imi mangaie fata, ma simt tot mai slabit cand te stiu departe de mine. Luna ingana si ea cuvinte magice, parca rupte de realitate, cuvinte ce se regasesc parca in adancul sufletului meu.Fara tine ma simt pe un drum fara sfarsit. Un drum care parca nu se mai termina niciodata.Incerc sa merg mai departe, dar totul mi se pare un abis in care ma tot afund si oricat as incerca sa ma inalt, simt ca nu mai am scapare